Deseori ma intreb ce vreau sa fac in anii ce vor urma, atat in viitorul apropriat cat si in 20-30 de ani. Asta este intrebarea cu cel mai ridicat grad de dificultate si cel mai mare risc. Niciodata nu gasesti un raspuns concret. Am invatat ca un important principiu in alegera multor lucruri, printre care si scopul vietii, este acela de alege cu inima, sufletul, in defavoarea creierului. Sunt satul de incercarile mele de a dobori aceasta regula, asa ca m-am hotarat sa cedez in fata sufletului meu, si sa il intreb ce vrea defapt.
Si l-am intrebat. “Ce vrei?” Mi-a raspuns printr-o usoara teorie. “Eu sunt diferit de alte suflete slabe controlate de minte. Eu cred in ideea de a tinti cat mai inalt si de a tine capul sus indiferent ce fac. Eu nu vreau, ca altii, bani, masini, o fericire imaginara, un trai bun, o gramada de posibilitati sau o functie cat mai inalta”. Fiind silit de curiozitatea mea, am continuat sa il interoghez. “Si atunci ce vrei?”. “Eu vreau sa cuceresc lumea. Iar prin aceasta cucerire sa nu crezi ca vreau sa o conduc. Conducerea nu ma intereseaza, eu vreau sa o studiez. Sa pot sa rad cand rad chinezii, si sa plang odata cu americanii. Vreau sa beau cu belgienii si sa fumez cu olandezii. Asta vreau! Prieteni, dragoste, incredere si puterea de a merge mai departe indiferent de situatie. Astea sunt valorile. Bunuri materiale? Sunt de neevitat cand traiesti cum vreau eu sa traiesc.”
Am imbratisat cu pasiune, in acel moment, alegerea facuta, si mi-am luat adio de la vechiul meu principiu de prost gust. Eram pur si simplu scarbit de creierul meu.
“Dar ai nevoie si de el!” mi-a spus sufletul, perfect constient de emotiile mele. “De ce sa mai am nevoie de el? El a calcat in picioare toate gandurile mele spre traiul corect.” i-am replicat. “Corect. Dar pe langa faptul ca puterea de a ierta este o alta valoare sufleteasca, trebuie sa fi constient ca el este silit sa te ajute in calatoria ta, de azi inainte, spre lucrurile pe care ti le-am spus. Eu fac proiectul si il supraveghez, dar el e cel care munceste si te duce acolo. Este un bun angajat, nu merita sa te razbuni”
Am invatat ca nu este o rusine sa porti conversatii cu tine insuti. Am invatat adevaratele valori, si stiu ca nu pot da gres. Si cel mai important, mi-am facut o ierarhie a interiorului meu.